Localitatea SviniÈ›a mereu în centrul activităților cultural-artistice
Data: 22-8-2013De curând, frumoasa localitate a participat la mai multe evenimente privind tradiÈ›iile populare
Luna august este una extrem de încărcată pentru SviniÈ›a, localitate devenită celebră prin reÈ›etele unice din partea locului
În perioada 09-11 august 2013, SviniÈ›a a fost invitată la Festivalul NaÈ›ional al TradiÈ›iilor Populare, ediÈ›ia a XI-a È™i la a XXX-a ediÈ›ie a Târgului Creatorilor Populari din România organizatela Muzeulîn aer liber Dumbrava Sibiului. “La Sibiu ne-am deplasat cu FormaÈ›ia de dansuri populare româneÈ™ti È™i sârbeÈ™ti ,,DUNAV” a comunei SviniÈ›a împreună cu formaÈ›ia de muzică populară ,,FRAÈšII BALACI”. Noi am făcut parte din delegaÈ›ia judeÈ›ului MehedinÈ›i, împreună cu formaÈ›ia de dansuri populare din Ponoare È™i Fanfara de Godeanu. Au participat È™i judeÈ›ele CălăraÈ™i È™i Bihor”, a declarat primarul localității SviniÈ›a, Nicolae Curici.
Aplaudați la scenă deschisă
În prima seară, formaÈ›ia de dansuri populare a susÈ›inut un program artistic constând în patru suite de dansuri populare sârbeÈ™ti È™i româneÈ™ti împreună cu FormaÈ›ia “BALACI”, bucurându-se de un succes deosebit È™i aplauze la scenă deschisă din partea celor prezenÈ›i la eveniment. “Pe lângă formaÈ›iile de dansuri È™i muzică am prezentat È™i reÈ›ete tradiÈ›ionale din partea locului. Cei patru bucătari cu care ne-am deplasatla Sibiuau prezentat reÈ›ete specifice locului: ciorba de peÈ™te, saramura de peÈ™te, pleÈ™caviÈ›a de peÈ™te, pleÈ™caviÈ›a din carne de porc ăi vita, lipii (pogace), mălai umplut, brânzoaice, dulceaÈ›a de smochine, È›uica È™i vinul din SviniÈ›a”, a spus Milca Balaci, din echipa de organizare a SviniÈ›ei.
Pregătiri pentru un nou eveniment la muzeul Dumbrava din Sibiu
Toate felurile de mâncare au fost foarte apreciate È™i lăudate încât chiar directorul muzeului a rămas plăcut impresionat È™i le-a mulÈ›umit echipei din SviniÈ›a pentru prestaÈ›ia avută, răsplătindu-i cu o nouă invitaÈ›ie în luna octombrie 2013, pentru a participa încă o dată la muzeul Dumbrava din Sibiu. “Noi svinicenii suntem legaÈ›i È™i sufleteÈ™te de acest muzeu unde se găseÈ™te moara cu ciutură È™i moara cu butoni din SviniÈ›a de pe valea IliÈ™ova, mutate în anii 1974. Au fost trei zile deosebite pentru tinerii din SviniÈ›a pentru că in timpul liber am vizitat Sibiul plin de istorie, cu toate clădirile vechi, pieÈ›ele, uliÈ›ele, etc. De asemenea am participat la galeria de poze È™i artă din vechea insulă Ada- Kaleh, care astăzi este sub ape iar cei care au trăit acolo sau au vizitat-o, greu o uită deoarece a fost ceva deosebit”, a adăugat Milca Balaci.
PrezenÈ›i la Festivalul “Ponoare-Ponoare” È™i Festivalul LubeniÈ›ei
Pe lângă participarea la Sibiu, FormaÈ›ia de dansuri “DUNAV”, în ziua de 04 august a.c. s-a deplasat la Ponoare la Gala LaureaÈ›ilor ediÈ›iei a-VIII-a a Festivalului NaÈ›ional Concurs de Folclor ,,PONOARE – PONOARE”, iar pe 16 - 17 august au fost oaspeÈ›ii celor din comuna
Gottlob, judeÈ›ul TimiÈ™, comună aflată la circa 50 km de TimiÈ™oara, cândva locuită de nemÈ›i, în prezent de toate naÈ›ionalitățile. “Am fost invitaÈ›i la “FESTIVALUL LUBENIÈšEI”, o sărbătoare tradiÈ›ională pentru cei din Gottlob. Aici se cultivă cele mai mari È™i gustoase lubeniÈ›e din È›ară.
Când am ajuns în Gottlob am fost întâmpinaÈ›i de primar È™i viceprimar cunoÈ™tinte mai vechi ale comunei SviniÈ›a care ne-au primit după vechiul obicei, cu pâine È™i sare. Acolo am găsit o comună curată, bogată, cu oameni gospodari, vrednici È™i foarte primitori È™i ospitalieri, condusă de niÈ™te edili destoinici. Seara, formaÈ›ia de dansuri “DUNAV” È™i “FRAÈšII BALACI” i-au încântat pe cei din Gottlob cu dansuri populare sârbeÈ™ti È™i româneÈ™ti împreună cu cântece populare sârbeÈ™ti È™i româneÈ™ti interpretate de soliÈ™tii Corina Zarva È™i Drăgan Marcovici”, a punctat edilul È™ef din SviniÈ›a. La final, sviniÈ›enii au fost aplaudaÈ›i minute în È™ir la scenă deschisă, publicul fiind de-a dreptul surprins de prestaÈ›ia tinerilor precum È™i de smochinele care au fost împărÈ›ite printre spectatori, mulÈ›i dintre ei recunoscând că au văzut aceste fructe crude pentru prima dată.