Vezi câÅ£i români îÅŸi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe

• Tweet

Peste 900.000 de români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potrivit statisticilor DirecÅ£iei pentru EvidenÅ£a Persoanelor ÅŸi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Mai exact, 910.507 de cetăţeni români, dintre care 727.351 de bărbaÅ£i ÅŸi 183.156 de femei, îÅŸi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Din totalul româncelor, 133.845 poartă numele de Georgeta, alte 33.877– GheorghiÅ£a, GhiorghiÅ£a ÅŸi 14.929 – Geta, în timp ce 505 de femei poartă numele de GhiÅ£a.

Conform datelor furnizate de structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea bărbaţilor se numesc Gheorghe, Ghiorghe (551.885), George (146.574), Gheorghiţă, Ghiorghiţă (24.022), iar Ghiţă (4.870).

În fiecare an, la 23 aprilie, îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Luni toÅ£i cei ce au numele Gheorghe sau orice alt derivat, îÅŸi serbează ziua de nume.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia într-o familie creÅŸtină, după ce a rămas orfan de tată, s-a mutat cu mama sa în Palestina.

În timpul împăratului DiocleÅ£ian (284-305), s-a înrolat în armata romană ÅŸi s-a făcut în scurtă vreme renumit pentru forÅ£a, priceperea ÅŸi vitejia lui în luptă, astfel încât a fost ridicat la rang de ofiÅ£er în armata imperială.

În anul 303, DiocleÅ£ian a emis un edict de persecuÅ£ie a creÅŸtinilor, care a declanÅŸat un imens val de arestări, torturi ÅŸi crime, toate sub lozinca imperială "nomen christianorum deleto" (numele creÅŸtinilor să fie ÅŸters).

Aflat în preajma împăratului ÅŸi văzând cruzimea de care erau în stare persecutorii, Sfântul Gheorghe a mers de bunăvoie în faÅ£a lui DiocleÅ£ian mărturisindu-ÅŸi credinÅ£a în Hristos. Uimit de curajul soldatului său, acesta l-a trimis la închisoare.

A fost supus unor torturi groaznice, fiind "trecut prin toate vămile muceniciei", cum se spune în relatarea martiriului Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

El a dovedit însă un curaj ÅŸi o bărbăţie nemăsurată, păstrându-ÅŸi neclintită mărturisirea. Printre cei care au asistat la groaznicele torturi ÅŸi care, convinÅŸi că tăria ÅŸi curajul Sfântului Å£in de o putere nefirească, s-au convertit la creÅŸtinism se numără ÅŸi soÅ£ia lui DiocleÅ£ian, Alexandra, care a suferit curând după aceea martiriul.

Neizbutind să-l despartă prin chinuri de Hristos, Diocleţian l-a condamnat la moarte prin decapitare, sentinţa fiind executată la 23 aprilie 303.